patinaj viteza

m-am intors de la berlin cu o deficienta. mi-am adus aminte de zilele de acum multi ani in care imi imaginam ca exista linii invizibile prin lume, si faceam experimente ca sa le surprind, inca inainte sa ma ating de orice fel de substante. scrisesem intr-o zi ceva cu rosu pe o bucata de hartie dar imi era frica sa citesc ce am scris. pe urma am gasit hartia cu doua pete ca si cum ar fi fost doua picaturi de apa sau doua lacrimi, cerneala se intinsese si se modificase, mai intai am crezut ca a gasit mama hartia, ca a citit-o si ca a plans. sistemul lui d. de coincidente mi-a adus aminte de wonderlandul din capul meu, si o apropiere de cineva pe care il simti cumva ciudat ca tine intr-un fel care te face sa respiri usurata. sa-ti fie usor totul, ca un fel de patinaj. chestia cu "ne dam" prin lume, valabila ca atatea altele. in berlin nu te poti duce sa faci si sa costruiesti chestii, e alta paradigma. acolo chestiile se fac de la sine. tu nu ai decat datoria sa te prajesti cum trebuie. internetul e live. linkurile se autogenereaza. acum doua ierni aveam si tripul cu linkurile. intre timp am uitat de el pentru ca am inceput sa imi editez experientele in lume si sa fac chestii. cand te uiti insa inapoi la lumea aia, iti vine o presiune in tample de parca ai sta mult timp cu capul sub apa. stii ca de fapt amalgamul ala e singurul adevar, iar eforturile tale de editare sunt la fel de paranoice in efortul lor de a crea sens ca, nu stiu, incercarile imbogatitilor de a-si face case la corbeanca. patinaj artistic, patinaj viteza si o colcaiala intensa prin care plutesti dand din coada gen ca un peste de prada. cu gura deschisa si ochisorii bulbucati, wow. wow. wow. ce mare e lumea. experimental, optional, daca as inota o luna asha prin berlin, nu as mai face dupa aia altceva decat asta. sau mai stii? sunt pofticioasa si nesatula si imposibil de oprit. daca imi opreste cineva petrecerea, vreau sa caut alta. vreau sa ajung la o petrecere in care sa ne explodeze fizic creierele la un switch, vreau sa-l cunosc pe dj-ul care o sa faca asta si sa ma plimb cu el prin berlin o zi intreaga. caci daca e vorba sa facem autosondaj, nu merge cu tedi si nici cu omleta. daca chiar vrei sa faci sondaju, sa intri in tine cu sonda, nu poti sa pui altceva in ea decat exploziv.

u

say a little prayer for you. unde ar trebui sa fiu in mintea mea? ai filmari. esti la zeci de kilometri departe si nu pot decat sa activez amintirile. sa activezi amintirile. in acelasi timp- stii, ok. reluam- sunt in londra. tu esti in alta parte. scriu in romana pentru ca nu vreau sa citesti asta. treci prin zi cu atatea haine. vrei ca in miezul zero al noptii sa iti scoti toate hainele astea. nu poti face asta singur. tu erai punctul meu zero. cand plecam de langa tine, incepeam sa ma duc inspre chestiile pe care le fac gen in lume, stii? scriu in romana pentru ca NICIODATA n-o sa intelegi limba asta. fizic, tu erai punctu meu zero. momentu in care ma trezesc, stii? ca in cantec. si dupa ce ai plecat, am ramas singura. the moment i wake up i say a little prayer for you. acuma pe bune, unde altundeva as putea sa te gasesc? crezi ca ajunge? crezi ca e ok? ai un fel asa eroic de a face fata lucrurilor ca ma faci si pe mine sa o ard gen sandra bullock intr-un film in care nu stiu, face 100 de tractiuni pe zi ca sa fie in stare sa survive. da nu sunt genu. ba da, sunt genu. imi e dor de tine. nu stiu cum sa deal with that, stii? imi e asa dor de tine. nu stiu ce sa fac, nu stiu cand o sa te vad, nu stiu nimic. cineva mi-a zis ca trebuie sa uit si gen sa imi aleg oameni din zona mea, stii, din apropiere. nu inteleg nimic. nu inteleg nimic din ce ar trebui sa fac. deci teoretic mai bine nu era nimic pentru ca oricum chestia asta nu duce nicaieri, nu? adica we won't have any outcome, asa cum zic englezii. it's like nu poti sa investesti sentimente in ceva care stii ca nu o sa te duca nicaieri, ar zice orice capitalist care se respecta, nu? fuck off. de unde atata sentiment al investitiei, adik cum? adik iubesti in functie de ce rezultat ai, in functie de ce-ti iese, sau cum??? sunt megafericita ca te cunosc. si ca te-am intalnit. si ca esti acolo, undeva. si ca stiu ca tu ma faci fericita, si eu te fac fericit intr-un fel sau altul. sunt atat de singura cand nu esti aici si nu-mi dau seama de asta decat dupa ce ai fost aici. cu tine sunt ca in cantecu ala, stii? the origins of love. it's like complete.

active art

art.

action.

rePRESENT.

PRESENT.

dreptul nostru la replica

ce faceti voi cu cristi neagoe ne priveste pe TOTI care suntem tineri si incercam sa traim printre dinozaurii din romania. fosti securisti care ascund crime si mineriade explodeaza din cauza unui ponei roz de cativa centimetri. oameni si care nu sunt la curent cu ce s-a intamplat in cultura romana in ultima SUTA de ani interpreteaza texte literare drept realitate si sunt atat de inculti si ingusti incat DAU PE POST niste afirmatii care demonstreaza ca ar trebui sa paraseasca in masa aceasta tara si sa ne lase pe toti in pace. nu mai avem nevoie de propaganda, de paradigme securiste si de cenzura. ASTA E ALTA GENERATIE. cu generatia asta nu aveti cum sa va puneti. suntem copiii care la 8 sau noua ani aflam ca pe mami au batut-o domnii din mina cu bulanu la universitate pentru ca avea ochelari. suntem generatia care a vazut revolutia live la o varsta la care oamenii nu pot fi mintiti. suntem generatia exploziei informationale si a descoperirii ca AI DREPTUL SA GANDESTI SI SA TE EXPRIMI LIBER. astea pentru noi nu sunt adevaruri invatate din carti. sunt traite si experimentate pe pielea noastra si a parintilor nostri. asa ca domni precum JOHN GABRIAN MARINESCU, domnul VACAROIU, domnul ILIESCU, si toata gama lor de prieteni care au uitat si au ascuns cat rau au facut ar avea un singur lucru de facut in momentul asta: sa-si ceara scuze. si sa taca. si sa plece. e incredibil si absolut SF tot traiectul scandalului diplomatic declansat de expozitia de street art la ICR NY (nu o mai rezum acum, o gasiti pe net), care a ajuns saptamana trecuta la balacareli si mai jenante pentru orice om de bun simt- vezi emisiunea de la antena trei in care o ora s-au facut afirmatii false despre cristi neagoe, coordonator de comunicare al ICRNY- din nou, pentru cine nu stie- poate sa caute pe net, nu vreau sa promovez in nici un fel afirmatiile facute pentru ca mi se pare ca abia tipul acesta de reactie si de scandal face de ras romania. acesti dinozauri nu reprezinta romania. noi o reprezentam. noi reprezentam cultura romana. nu aveti ce sa faceti. nu aveti ce sa NE faceti. libertatea exista. si voi nu mai aveti cum sa schimbati asta. nu trebuie decat sa recunoasteti ca ati imbatranit si ca razboiul vostru a trecut. voi stiti asta si de asta va e frica si de asta va zbateti atat de tare. lasati-o jos. it's fuckin OVER. am auzit ca aseara a avut loc si dreptul la replica al lui Cristi pe antena3. nu am apucat sa il vad. am gasit in schimb un drept la replica pe net pe care il puteti citi aici. si pana cand lumea nu va intelege despre ce e vorba, toti cei care simtiti ca aveti ceva de spus in povestea asta, si sumteti implicati indirect prin faptul ca sunteti romani si traiti acelasi cosmar propagandist si scuristo- mascat si cenzurator care va poate afecta in orice moment libertatea si viata, puteti reactiona. e nevoie de asta ca sa se inteleaga clar ca acesti mineri ai culturii nu ne vor da si noua in cap ca in iunie 1990 parintilor nostri.

vera ion,
regizor si dramaturg ROMAN

older stuff from older notebooks

din nou agende mai vechi. ma rog. probabil asta e una din noptile alea in care te uiti mult in spate. "ma rog" a fost pus de fapt de complezenta. chiar e una din noptile in care stai si te uiti mult in spate. nu-mi vine sa cred cate povesti, cati oameni. am gasit scrisori de la oameni despre care nu numai ca nu mai stiam ca exista, dar nici acum nu imi amintesc exact cine sunt, desi gasec teancuri de 20 si de scrisori. decat foarte vag. si gasesc scrisori ale mele, multe, scrisori pe hartie, din perioade - iarasi- arhivate si bagate la zipp. perioade in care imi e acuma aproape imposibil sa inteleg cat de mult puteam sa iubesc pe cineva, si cat de simpla, clara si pura putea sa fie chestia asta. un exemplu:
o scrisoare de aproximativ acum zece ani. zece ani, my fuckin god. tot nu imi dau seama ce inseamna zece ani in timpul meu interior. zece ani in timpul exterior mi se pare ingrozitor de mult. intre mine si punctul din care scriam scrisoarea aia, mi se pare intr-un fel ca nu a trecut asa mult. intr-un fel. intr-un fel a trecut mult, in alt fel nu a trecut asa mult. intr-un fel au trecut cinsprezece sau douazeci de vieti intregi de atunci. in alt fel... ok. mai citim o data. transcriem:
(transcriem cu x. in loc de numele real, pentru protectia martorilor. ca sa imi aduc aminte ca scriu pe un blog- public. chestie care intr-un fel mi se pare mai cinstita pentru ca aproape intotdeauna cand scriam in jurnale aveam dorintza hipersecreta ca intr-o zi cineva sa descopere si sa citeasca tot. si sa descopere ce sensibila sunt eu. ) deci, scrisoarea:

"mic si cocarjat vei iesi din dragostea mea, nici eu nu te voi mai recunoaste si oricum va fi prea tarziu te vei lua de mana si vei fugi, nu pot cuprinde TOT cu ochiul, si daca pot misca muntii, pe tine nu te voi misca niciodata iubindu-te atat de tare incat mica si cocarjata voi fi dupa ce dragostea asta va fi altceva, nimeni nu te va mai recunoaste, nici chiar tu.

asta e ritmul. x. se zbate in sine. x. roteste scrumiera. x. face ca un urangutan. Veronica e fascinata. Veronica de fapt nu vrea sa se opreasca scrumiera, de fapt nu vrea sa se termine coniacul, Vasconi ne fura mintzile, x. o pupa pe frunte si deci Veronica nu poate fi decat fericita o secunda poate chiar mai mult. Apoi o apuca rasul aiurea pe strazi si e bucuroasa ca iubirea- concept general ar putea-o salva de la moarte, ar putea -mai stii?- sa-l salveze si pe el de la moarte, desi nimeni nu poate concepe ca x. ar putea sa moara vreodata prin urmare Veronica inca poate sa rada aiurea pe strazi si sa aiba 18 ani, nu ca asta ar insemna ceva. dar e reconfortant, inca sunt tanara. veronica trece prin mai multe persoane si ar vrea sa fie mai mult decat e, ar vrea sa ia premii si sa alerge la x. si sa-i spuna ca e desteapta, e premianta, e ceva de capul ei. x. mai zambeste din cand in cand si atunci chiar e frumos totul, atunci nu mai e frig si nici praf pe strazi. veronica stie ca ar trebui sa fie mai serioasa, ca ar trebui sa fie altfel dar x. exista si asta nu poate fi decat un lucru bun, un lucru care cere neaparat multa dragoste, iar Veronica e facuta pentru asta.

Sunt multe lucruri ciudate pe lumea asta. Unul din ele ar fi ca Veronica il iubeste pe x. de trei ani si ca acum este foarte fericita, stie ca sunt prieteni si asta conteaza cel mai mult."

nu. m-am inselat. acum sunt foarte departe din momentul scrierii acelei scrisori. atat de departe ca nici nu imi vine sa cred ca exista, si ca lucrurile puteau fi asa simple si curate atunci.

puii mei. o fi din cauza exploziei informationale ca nu mai esti atent la oameni? acum cred cu convingere ca lumea e fututa dincolo de orice limite. acum zece ani, scriam despre Dumnezeu. pana si aceste doua afirmatii arata cat de mult se pot schimba lucrurile in timp.

inseamna oare ca nu mai credem in nimic? nu. credem in tot felul de chestii. numai ca intre timp am constientizat (inca nu pe deplin, dar procesul de constientizare se intampla day by day by day) o chestie pe care tot x. a zis-o, acum multi ani: "tu o sa mori nebuna si singura."
doamne-ajuta.

(ps- acum am primit un IM de la cineva pe care il ignor: "e trist ca ma ignori". ce sa raspunzi la asta? )

chestii mai vechi de prin agende

1.lacurile pe care ne plimbam se umfla si coboara
te-ai descaltat pe marginea lacului si stai cu picioarele in apa.
luminile casei scanteii.
muzicile amestecate de la petru terase diferite.
o conversatie. noi. un caine alb.
aerul se umfla si coboara. ne curg balele.
n-am luat suc. n-avem apa. cine se duce sa ia un suc.
daca treci pe dalele din cleshtar din mijlocul parcului
s-ar putea sa intri in alta dimensiune
s-ar putea sa te strecori prin cea mai stramta fisura ca o
frunza lunga de lotus care imi sectioneaza memoria.
pamantul e plin de astfel de gauri. mii de ochisori ne privesc
din fiecare unghi al pamantului.
o pasare trece pe cer ca o cometa.

2.criminalistica descompusa
picioare taiate
ochiul tau de tigru ma izbeshte-n spate.
merg pe dunga alba
pe autostrada
si musc din pancarta.

pancarta intrarii in oras poarta amprente.
stii cine a trecut pe aici. poti recompune totul.
da o limba pe rugina de la "bine ati venit" ca sa
simti gustul orasului
sudoarea muncitorilor
femeile gravide care au implantat
cate doi prunci in cate un apatament
cosurile lor cu cumparaturi
simti freamatul de la primul caine care trece
pe langa tine
scaietii din blana lui
laba din fata vopsita
ochiul cu cataracta
si intra si intra
nimic nu te impiedica sa vii
la noi in bucatarie.

new

Melancolie baby melancolie orasul asta ar fi atat de dragut
Daca am gati impreuna si am iesi pe balcon la o tigara sa privim
Mallul care se construieste vizavi pana cand rasare soarele si noi strigam betzi
Hituri pop la munictorii in veste galbene.

*

Melancolie baby sa ne tinem de mana pana cand imi transpira palmele
Si eu ma sterg pe shest de blugi si itzi dau mana inapoi
Palmele tale nu cred ca transpira
Terorist cipriot arab gay(ish) cu nume de erou
Probabil ca in cel mult doua saptamani pana si amintirile mele despre tine
O sa fie o amintire
De exemplu cand ne-am cunoscut tu te spalai pe maini
Eu faceam pipi in cabina de langa si
m-am gandit hm ce chestie intima un tip sa se spele pe maini si tu
sa faci pipi langa ca si cum nu s-ar intampla nimic deosebit

*

Fantezia mea secreta e sa-ti fac o poza – sa-ti pozez palma
Si sa-mi pun poza asta background pe telefonul meu nokia3110.

*

E bine daca ma inspira sa scriu texte
Chestia asta- chiar inseamna ceva. Pana maine cand ajung in expirat
Si e cu totul alta zi
Si te scufunzi din nou in bucuresti si te intalnesti
Cu cel putin cativa fosti care iti dau sa fumezi. Running against time.
Pana maine scriu textele astea si ma gandesc la tine.

old

1.M-am saturat de amintiri. Ca in filmul ala cu jim carrey vreau sa te parasesc in amintiri.
In toate filmele din ce in ce mai destramate
In toate bucatzile de memorie in care ai ramas vreau sa-ti dau un picior
Cu cate membre mai am in bucatzile alea de amintire a mea
Vreau sa fug asha schiloada
Inspre alte imagini din capul meu.
M-am plictisit de filmele cu tine si
De putrefactia lor
Nu poti sa regenerezi amintirile am incercat in photoshop
Cu bucatzi de imagine peste alte bucatzi de imagine
Esti o garantzie putrefacta a faptului ca timp de o luna am fost fericita si nu mi-a mai trebuit nimic altceva
Si paianjenii si viermii au inceput sa iasa din aceasta luna
Ca dintr-un caine calcat de tir
Creierii lui lassie si ai tuturor cainilor din copilarie
Storcoshiti de pavaj
Nu, daca ai vedea toate astea nu ai merge cu mine de mana
Pe aleile pline de caini morti si de miros de camera inchisa
In care cineva a tot borat de aproape doi ani de fiecare data
Cand ii era dor de tine. Obiectele pe care mi le-ai dat sunt si ele niste cadavre.
Bratzara pe care ai gasit-o pe plaja intr-o zi insorita si mi-ai dat-o
Si pe care am purtat-o un an
Acum e o mortaciune si plaja s-a umplut de oameni schiopi
Sangeranzi si cu ochii scurshi pe fatza cu carnea dezlipindu-se in
Nisipul de 100 de grade.


2.aseara casa mea era atat de trista incat ma simtzeam ca bukowski
singur cu un pahar de alcool pus in echilibru pe marginea fotoliului
si cateva haine la uscat inghesuite pe calorifer.
cand a sunat de dimineatza telefonul l-am urat
cu o greatza de betziv singur. ash fi vrut un barbat care sa ma iubeasca
pana dimineatza si in schimb am stat alaturi de laptopul meu stricat si impotent
si m-am uitat la otv.


3.Cv limba romana.
Sunt asa dragutza in fata webcam-ului ca aproape nu vreau sa ma uit la mine.

cate contexte atatea pretexte

poate spatiul in care te misti e de fapt doar in capul tau- imperii si imperii de harti- deschizandu-se pe orizontala- nu stiu de ce dar asha le vad, pe orizontala, ca taramuril magice din jocuri; ca pajistile pe care zburda cate un copil pierdut - reminiscentza de imagine din atonement, filmu, campii inca inainte de a incepe orice razboi. poate spatiul dureaza din momentul in care aprinzi kibritul si pana cand focul atinge capatul tigarii- poate ca spatiul incepe abia dupa. dupa primul fum. sau se termina. ash vrea sa vad cum se insiruie in cap ca niste folii transparente toate imaginile si proiectiile si luminile si cum arata cand cateva din foliile astea imprimate foarte foarte fin se suprapun. cred ca sa te plimbi prin toata marea asta de imagini si de umbre ar fi suficient pentru o viatza intreaga. alimentat cu ce se intampla in the real world, de care nu poti sa te rupi si nici n-ai avea de ce- si apoi back in the fukin laboratory. nu-i asha, totzi avem cate un mic dexter inside.
stiti la e ma gandesc? m-am gandit mult la asta. daca poti intelege cu adevarat ca exista crima pe lumea asta, atunci esti si tu un criminal.
suntem complici. suntem cu totii complici. ignorantzi cat sa putem sa construim si noi, ashea, un trai cat de cat. daca toti am realiza pe bune in ce cacat s-a ajuns in lumea asta, daca am realiza asta, cred ca ne-am imprastia toti ca bilele de mercur dandu-ne cap in cap si urland- nu se poate.

stiti ce e funny? reactia pe care o ai cand te uiti la un film cu razboi si simti asa senzatia aia de boring, iar un film cu razboi, undeva gandul ala apare in cap si te dai un pic in spate. lumea se plictiseste la filme sau la documentare cu razboi. a, iar se omoara aia acolo. iar sange. iar cu baioneta-n piept. sa-mi fut una, ce imbecili am ajuns. e plictisitoare o imagine cu inca 100 de cadavre dezbracate semiputrezite intr-o groapa comuna. e plictisitoare imaginea nu stiu caruia impuscat in frunte, cu puntuletzul, bulina aia rosie stacojie si firicelul de sange care se scurge din ea. e boring. cat de complet idioti am ajuns. cat la sute folosim din creier? un cacat. ce folosesti? un cacat. cacatul si superficialitatea din mine. talking through me. suntem niste complici dragalashi. suntem varza.

nu mai stiu de la ce am pornit. cat iti ia de la a intelege ca exista crima, pana la a ucide pe cineva?

totul tzine de context, mi se va raspunde de undeva din off. sa nu-ti dea domnu cate contexte poti duce.